De ani și ani și ani
Din spital în spital în spital
Cu Diavolul jucând la pian
O altă melodie
O altă simfonie
Mai amară
Mai macabră
Ca cei ce se învârt în dansul funest
Primind câte o boală
Mai veche
Mai rară
De ceva vreme șed în mijlocul horei
Și văd bătrânii cu capete plecate
Și văd femeile cu chipurile spurcate
Și văd copiii cântând lângă pian
Cu sunete joase
Cu sunete grave
Vărsând în ele bolile toate
Ce îi slăbesc
Ce îi urâțesc
Ce îi nimicesc
Printre ei
Sunt doar o altă condamnată
Așteptându-și sentința
Ce încă nu-i gata
Și văzându-mă
Cu fața tremurând
Cu lacrimile curgând
Cu un singur gând
Diavolul parcă ar vrea să mă strige
Dar râde
Şi râde
Și încă mai râde
Fără să mă lase în hora lor
Din care strigăte se aud în noapte
Și clopote bat printre șoapte
Un singur refren
Un singur refren
Noi suntem gândacii lui Dumnezeu
Dar cine sunt eu?
Este impresionantă.
ApreciazăApreciază
Mulțumesc.
ApreciazăApreciază