Browse Tag: Tramvaiul Poeziei

Și se duseră astfel cinci Înnoiri[i] de când mă numesc stăpâna Tărâmurilor de nicăieri și mare veselie fu pe meleagurile noastre. Timp de șase cadrane[ii] vinul se scurse din butoaie în pahare și mâncarea umplu mesele în toate colțurile ținuturilor pe care le conduc. Însă, acum, liniștea pătrunde prin fiecare ungher al castelului, iară în iatacul meu, stând la vechea mea masă de lucru, scriu cea de-a cincea cronică a acestor locuri... Pare să fie puțin timp de când mă numesc conducătoare a Tărâmurilor de nicăieri, de când am început să adaug rânduri în cronici și cei ce își trag…