În revista P(ro)ezia nr. 31, a apărut un interviu cu scriitorul George Cornilă. Mai jos, un scurt fragment:

George Cornilă (n. 1986) este un scriitor român, având studii în Științe Politice și Publicitate. De-a lungul carierei a lucrat ca copywriter, jurnalist, secretar general de redacție și redactor-șef, în prezent fiind editor coordonator la Curtea Veche Publishing și editor la Matca Literară.

În calitate de scriitor, a apărut în numeroase antologii sau publicații culturale, însă nu s-a oprit doar la ele, ci a experimentat numeroase stiluri și curente, publicând și volume de sine stătătoare, printre care: Diluvium (ficțiune istorică), Expurgo (science-fiction), Arlequine și Entropic (realism magic), Miezul nopții în Cartierul Felinarelor Stinse (roman postmodernist) sau Cu dinții strânși (ficțiune transgresivă).

Pentru scrierile sale a primit numeroase premii literare și a fost nominalizat la multe altele. Iar începând cu anul 2022 a luat parte la atelierul Creative Writing Sundays, în calitate de antrenor.

Bună, George! Ultima oară am discutat acum patru ani tot în numărul din decembrie al revistei, după participarea la FILIT și relansarea romanului Miezul nopții în Cartierul Felinarelor Stinse (aici găsiți interviul). Acum tocmai a trecut Gaudeamus. Povestește-ne pe scurt ce s-a întâmplat în perioada dintre cele două. Cum a fost să treci de la statutul de autor Crux Publishing la cel de scriitor al Polirom?

Patru ani. Este incredibil câte se pot întâmpla în patru ani. Un maelstrom de evenimente, întâlniri și experiențe. Ne-ar trebui ore bune doar să le înșir pe toate. Sunt convins că fiecare a avut un rol în tot ce a urmat. Așa cum publicarea la Crux Publishing (Arlequine, în 2018) m-a așezat pe un drum care mi-a adus multe bucurii – și-mi va mai aduce, sunt sigur, căci mai avem proiecte împreună –, tot așa și publicarea la Polirom (Rezervația, în 2022) mi-a oferit accesul la un alt public. Sunt două momente cruciale pentru mine.

Un altul este apariția romanului Silex (Polirom, 2024), o carte scrisă din dorința de a fi liber, de a fi eu însumi, de a mă revărsa pe hârtie, cu bunele și relele mele, fără așteptări și fără a ține cont de vreo așa-zisă regulă. Mă gândeam că e posibil ca manuscrisul nici să nu fie acceptat spre publicare. Nu doar că a fost, dar a și adunat zeci de cronici elogioase, mi-a adus Premiul Radio România Cultural, Premiul Observator cultural, un premiu din partea Uniunii Scriitorilor și alte trei sau patru nominalizări. A fost inclus, în lectură proprie, în Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune. Am fost invitat să vorbesc despre cartea aceasta în cadrul mai multor zeci de evenimente, la festivaluri din țară și din afară, la televiziune, la radio, la podcasturi, la cluburi de carte. Am văzut multe locuri splendide datorită Silexului și am întâlnit mulți oameni faini, iar în prezent sunt în discuții pentru traducerea sa în mai multe limbi.

Apoi, providențială a fost șansa pe care mi-au oferit-o Curtea Veche Publishing și Matca, șansa de a fi implicat în proiectele uneia dintre cele mai importante edituri din România și de a contribui la o revistă culturală cum alta n-a mai fost. Printre multe altele, împreună am făcut Book to Screen, primul evenimente de acest tip organizat vreodată la noi, festivalul NOD, care a rămas pentru mulți una dintre cele mai frumoase experiențe oferite de literatură (și care va avea o a doua ediție, între 24 și 27 septembrie 2026, la Brașov), și emisiunea „Matca. Literatură în direct“, în fiecare sâmbătă, de la ora 17.00, pe TVR Cultural.

Am făcut multe în acești patru ani, dar simt că suntem abia la început.